Dar Ema și Ela nu știau ultima literă a lui Bombănici, cea care lipsea din cuvânt, așa că n-au reușit să treacă lacul. Fiindcă nu se poate spune că literele C, R și A formează un cuvânt, nu? Atunci, deasupra lor s-a ivit o pasăre uriașă care purta ceva în cioc.
- O gâscă, da!
- Eu sunt gâsca Lili, da, așa mi-a zis mama mea. Dar mai sunt și altceva, ghiciți ce și puteți pleca.
- Asta înseamnă că și tu ești o literă, dar ce literă?
Foarte repede, fetele și-au dat seama că gâsca Lili era de fapt litera P, de la pasăre și de la pește. Pe care-l purta în cioc. Împreună au citit literele pe care le pescuise Bombănici și deodată un CRAP uriaș a sărit din valuri și le-a invitat pe Ema și pe Ela în spatele lui, să le treacă lacul.
Și-au luat frumos rămas bun de la Bombănici, care s-a dovedit a fi litera B în travesti și de la pasărea Lili, nimeni alta decât litera P, deghizată, și au plecat la drum.
Ajunse pe malul celălalt, fetele au văzut în depărtare o casă frumoasă, pe a cărei ușă scria cu litere mari, pe care deja le cunoșteau:
Ieșirea din vis pentru Ema și Ela
Ca să ieșiți, spuneți toate literele!
Cum adică, s-au gândit fetițele, adică... să le spunem așa... pe de rost? N-o să reușim, s-au întristat ele... Dar nici n-au apucat să lăcrimeze de supărare, când de la ferestrele casei, de după colțurile ei sau din acoperiș au ieșit nimeni altele decât prietenele lor, literele. Care au început să le cânte „Cântecul Alfabetului”.
